Ieşirea din Infern

RAZBOIUL COMUNISTILOR IMPOTRIVA BISERICII PRENTICOSTALE "SFANTA TREIME" BISTRITA Pentru a nu fi acuzat de partinire sau de acuzatii nefondate la adresa unor persoane oficiale implicate in acest conflict am preferat sa-i ofer d-lui Sigartau Petru, un om onest si onorabil locuitor al Bistritei, si in acelasi timp reprezentant de seama al Bisericii Sfanta Treime din Bistrita, sa relateze dansul acest episod. Aceasta si din motivul intemeiat ca personal nu cunosc toate detaliile, fiind doar un simplu spectator "pe tusa" in timp ce dansul a fost implicat direct. Deci .... Sunt un crestin ce apartine Bisericii Penticostale "SFANTA TREIME" din Bistrita si am trait din plin ceea ce va voi povesti, fiind implicat in activitatea bisericii in mod activ in acea perioada ca si in prezent. De la inceput as vrea sa precizez, eu cred cu tarie ca Revolutia din Decembrie 1989 a A fost raspunsul lui Dumnezeu la rugaciunile noastre fierbinti, vis-a vis de tot ce se intampla in jurul nostru. Incepand din toamna anului 1988 datrorita faptului ca spatiul bisericii era neincapator si existand si framantari interne, o parte din membrii bisericii au hotarat sa ceara autoritatilor aprobarea deschiderii unei noi biserici in orasul Bistrita. Astfel in primavara anului 1989 s-a realizat desprinderea efectiva de biserica din str. Mihai Viteazu nr. 15. Din acel moment un numar de aproximativ 300 enoriasi s-au adunat la slujba cu stiinta Cultului Penticostal din Bucuresti, la o casa particulara de pe B-dul Republicii nr. 16 din Bistrita. In acest timp s-au intocmit documentele pentru obtinerea autorizatiei de constructie pentru a putea ridica o biserica pe str. Closca nr. 8. Dupa o perioada de asteptare, dupa numeroase audiente si demersuri la toatre nivelele politice si administrative neprimind nici un raspuns, s-a inaintat o adresa pe la Consiliul Judetean, Primarie si la Militia orasului Bistrita, anuntand ca, incepand cu data de 1 august 1989, vom incepe constructia bisericii chiar si fara autorizatia necesara. Nici dupa depunerea acestei adrese nu ni s-a dat nici un raspuns. Considerand ca si tacerea este un raspuns am inceput ridicarea noului locas de rugaciune. (Cred ca e bine sa mentionez ca in aceea perioada nu se respecta nici legea corespondentei si nici dreptul cetateanului de a avea un loc unde sa se inchine sau sa mearga la biserica.) Cu ajutorul lui Dumnezeu si harnicia oamenilor, manati de dorinta arzatoare de a avea o biserica unde sa se roage, in timp de 20 zile de la inceperea lucrarilor, respectiv la 1 august 1989 s-a ajuns la lucrarile acoperisului noului locas de cult. Abia cand am ajuns la aceast faza, am primit prima somatie din partea autoritatilor locale, prin care ni se cerea sa trecem la demolarea constructiei. Realizarea constructiei intr-un termen asa de scurt a fost o mirare pentru autoritati, astfel ca au facut cercetari si au fost sanctionate toate intreprinderile care ne-au furnizat materiale de constructie. Amintim in acest sens pe d-l MOISIL PAMFIL director IPPC Bistrita, D-l MOLDOVAN IOAN director la Cooperativa Mestesugareasca Bistrita, d-l ing CRISAN de la intreprinderea RAPID Bistrita, care ne-au pus la dispozitie macarale pentru ridicat materialele. ( Bineinteles ca toate aceste servicii au fost contracost), destituirea unei functionare de la CEC pentru ca a virat contravaloarea baracii metalice si nu in ultimul rand destituirea directorului de la fabrica de baraci metalice din Ploiesti. Au urmat tot felul de amenintari si presiuni exercitate atat asupra conducatorilor bisericii Gherasim Vasile- pastor, Dradici Dionisie-pastor, Gonczi Ioan -pastor cat si la enoriasi: Deac Viorel- medic veterinar, Gagea Ilie- casier, Boca Marius- medic, Dolha Dumitru - inginer, Ezechiel Sighiartau - maistru si altii. Organele locale au organizat o intalnire cu conducatorii ierarhici superiori ai bisericii, respectiv Presedintele Cultului Penticostal, Pavel Bochian si supraveghetorul filialei Oradea Berar Ioan care au fost " lamuriti" si constransi sa intervina pentru demolarea bisericii. La aceasta intalnire a participat si reprezentantul cultelor de atunci d-l Carstoiu Ioan. Nici in urma acestei intalniri nu am cedat presiunilor de a demola biserica inaltata deja, astfel ca regimul totalitar a pus la cale strategia de a interveni cu forta. S-au organizanat doua actiuni de demolare, conduse de Primaria Bistrita, prin persoana primarului SIMION LUPSAN, impreuna cu IGCL Bistrita, care au pus la dispozitie forta si utilajele necesare demolarii ( echipe de muncitori cu unelte, masini si macarale ) conduse de inginerul sef COTUTIU VIOREL. De la data somatiei membrii bisericii au inteles ca trebuie sa-si protejeze si sa-si apere casa de rugaciune ,astfel ca un numar de peste 100 de persoane se gaseau permanent in cladire. Printre acestia se gaseau si copii. Chiar daca actiunile de demolare erau organizate la intervale de 6-7 zile si la ore nepotrivite, prima fiind organizata la ora 5 diminteata , a doua la ora 12 de ambele dati, crestinii penticostali au fraternizat si cu alti cetateni , (chiar si oameni din echipele de interventie), creand front comun de opunere. Toate acestea i-au determinat sa se retraga. Aici trebuie sa apreciem curajul unor membrii ai bisericii care au instalat difuzoare si au vorbit la microfon, indemnandu-i pe cetateni sa sustina poporul crestin si sa se increada in Dumnezeu. Numarul multimii in zilele de demolare se ridica la 500-600 de persoane. Acesti organizatori si vorbitori au fost IACOB MURZA si MITICA ROSU. A mai existat o incercare de a ne determina sa cedam acestor presiuni,venita de aceasta data din partea Politiei Rutiere, care a ridicat permisele de conducere auto, persoanelor care aveau parcate autoturismele in interiorul cladirii si in spatiul de intrare in cladire. Acestia reintrau in posesia carnetelor de conducere numai dupa sustinerea unui nou examen de conducere. ( Veres Adrian, Rosu Dan, Sigartau Petru si altii). Nu voi reusi sa descriu cat de agitata si de tensionata era intreaga situatie. Intr-o dimineata m-am trezit ca sunt chemat la Inspectoratul de Politie. Ajuns acolo, i-am inatlnit pe fratele meu ,Ioan Sighiartau, si pe pastorul judetean ONIGA VICTOR. Am fost invitati la o masa ovala, cred ca era in sala de lucru a comandantului securitatii care era nou in functie, d-l Bunta. Aceasta intalnire a fost condusa de seful inspectoratului judetean de Politie, tov. MUSUROAIE, fiind insotit de activul din conducere. ii voi aminti pe cativa dintre ei; tov. Tofan, tov. Anca, tov. Negrusa si tov sef al securitatii, etc… Acolo am avut de dat cel mai mare examen din viata mea. Daca nu renuntam la Dumnezeu si nu acceptam demolarea,riscam sa imi pun in pericol casa, familia, serviciul meu si chiar libertatea. Dumnezeu nu a vrut acest lucru desi am fost amenintati ca daca nu cedam, casa in care locuim pe b-dul Republicii nr. 16 va fi demolata, iar noi vom fi dati afara din serviciu si vom fi trimisi sa muncim la Rovinari. Imi amintesc ca nu mi-a fost frica si nu am avut nici un moment de ezitare, dimpotriva am incercat sa demonstrez ca aceasta constructie am ridicat-o dupa respectarea procedurii prealabile de solicitare a autorizatiilor necesare, depunand in acest sens, adrese si fiind in nenumarate audiente la organele locale. La un moment dat, spre a ma intimida, mi s-a spus : " Iti merge clanta cam tare". La incheierea interogatorului ni s-a precizat : " O sa va para rau si n-o sa mai fiti cine ati fost pana astazi" Este adevarat ca eram cunoscuti de multi oameni importanti din acea perioada, datorita locului de munca, pe care il aveam, dar si prin faptul ca ii ajutam de fiecare data cand aveau nevoie. Aveam de ales, insa pentru noi era mai important Dumnezeu si credinta in El decat toate celelalte oferte. A urmat ultimul program religios, in constructia ridicata, intr-o joi dupa amiaza. La acel program am facut slujba( predica) si am indemnat credinciosii sa nu le fie frica si sa se increada in Dumnezeu. O persoana pe care nu am cunoscut-o si nu o cunosc nici astazi mi-a spus: “Asculta, vreau sa te informez ca, la noapte veti fi demolati!". L-am intrebat de unde stie si mi-a spus ca el a transportat un camion cu militieni de pe valea Somesului care au venit special pentru demolare. Intr-adevar, actiunea de demolare era hotarata de catre organele de conducere ale judetului si orasului, asa ca,pe data de 1 septembrie, la orele 4 dimineata s-a incercat demolarea cu forte militienesti imbracate mascat, echipate special. Au fost surprinse de marele public care le-a iesit in intampinare si deoarece era noapte, si cu riscul de a se inregistra evenimente neasteptate, s-au retras si de aceasta data. Retragerea lor a fost doar pana la ora 9 in aceeasi dimineata, cand s-au reintors cu acelasi echipaj, actionand sistematic. Au efectuat un culoar de militieni mascati din strada pana in interiorul constructiei. La capatul culoarului au deschis usa unui autobus dublu de transport calatori si au cules pe rand cate o persoana , care se afla in apropierea constructiei, pe care o loveau, pana ajungea in acel autobus. Dupa ce au umplut doua autobuse, am fost transportati la 12-15 km de Bistrita, fiind lasati pe jos in drum.Odata eliberata constructia si curtea de credinciosi, a urmat intr-adevar demolarea bisericii. La terminarea demolarii, SIMION LUPSAN primarul orasului a facut urmatoarea declaratie: Cat voi fi eu in orasul acesta, nu se va construi vreo biserica". Odata demolati, nu am avut altceva de facut decat sa ne reintoarcem, pe B-dul Republicii nr. 16 si de acolo , sa asteptam rafuiala autoritatilor si a puterii comuniste fata de actul nostru de curaj. Evenimentele politice din judetul nostru si din orasul Bistrita, din acea toamna, nu au permis securitatii si militiei “sa se ocupe de noi”, ca nu cumva lucrurile sa iasa mai rau. Astfel a urmat vizita tov. NICOLAE CEAUSESCU la Bistrita in perioada imediat urmatoare, unde am ascultat cu mare atentie cuvantarea tovarasului care printre altele a spus: " Nu vom schimba, tovarasi, sistemul,! Sa auda toti! si spunem: Cand va face plopul pere si rachita micsunele, atunci vom renunta la sistem" Erau afirmatii lipsite de suport, de adevar, erau simple sloganuri. Dupa acea vizita, s-au mai ordonat cateva demolari de case particulare,apoi a urmat cel de-al XIV-lea Congres PCR, eveniment care nu crea un camp prielnic pentru securitate in problema cu "pocaitii penticostali". Ni s-a spus ca, doar dupa congres, “se vor ocupa de noi”. In perioada dinaintea congresului, ma aflam la Directia Comerciala, de serviciu la telefon, cand se pregateau delegatiile la congres. In timp ce eram la secretariat, a intrat SIMION LUPSAN primarul orasului, care venise la Directorul Directiei Comerciale. Cand m-a vazut s-a schimbat la fata, a deschis usa directorului si a spus" Ce cauta acesta aici"? Cum de l-ati planificat la telefon?" . Dupa plecarea lui am fost chemat si mi s-a transmis ca ne asteapta vremuri grele si vom fi dati afara din servici. Se referea la mine si la fratele meu si a dispus inlocuirea mea de la telefon, desi i-am spus ca eu sunt credincios patriei in care m-am nascut. Au inceput lucrarile ultimului Congres PCR, congresul al XIV-lea, pe care il urmaream la radio cu mare interes, crezand ca se va schimba ceva, poate chiar presedintele tarii,ceea ce nu s-a intamplat. In seara cand am ascultat radioul, se transmitea ca TOV. NICOLAE CEAUSESCU a fost reales in fruntea PCR si a statului, m-am ingrijorat. Am cazut in genunchi si am inceput sa ma rog Domnului cu lacrimi spunand: "acum chiar vor avea timp sa se ocupe de noi". Atunci am cerut izbavirea din mana lui Dumnezeu. La terminarea rugaciunii, am luat Biblia, care era langa mine, am deschis-o la intamplare, sa vad daca Dumnezeu are vreun cuvant pentru mine, fata de aceste evenimente, si nu mica mi-a fost surpriza cand am citit cuvintele din Cartea prorocului Daniel, capitolul 5 versetul 24-28 unde scrie: " De aceea a trimis El acest cap de mana? care a scris scrierea aceasta: " NUMARAT, NUMARAR, CANTARIT SI IMPARTIT". V. 26 "Si iata talcuirea acestor cuvinte: Numarat inseamna ca Dumnezeu ti-a numarat zilele dimniei, si i-a pus capat." V. 27" Cantarit inseamna ca ai fost cantarit in cumpana si ai fost gasit usor" v. 28" Impartit inseamna ca imparatia va fi impartita si va fi data Mezilor si Persilor". Desigur ca nimeni nu putea sa-mi dea un raspuns la rugaciunea pe care o facusem, numai Dumnezeu care prin cuvintele Scripturii mi-a prorocit ce se va intampla cu Nicolae Ceausescu si cu regimul lui. Atunci am primind liniste si siguranta in sufletul meu si am stiut ca asa se va intampla. Dupa cum se stie, imediat dupa acest congres au urmat evenimentele de cadere a cortinei comuniste din tarile Europei, mai apoi apropiindu-se cu pasi grabiti si de Romania. In decembrie 1989 Dumnezeu a hotarat sa aduca o schimbare prin revolutie, prin caderea regimului comunist si a lui Ceausescu, caruia i-a fost curmata viata chiar de sarbatoarea Nasterii Domnului. Astfel, a fost adusa eliberarea si peste crestinii din Bistrita. Dupa toate cele petrecute si relatate se pot trage multe concluzii, la care noi oamenii, trebuie sa luam aminte si sa constientizam ca, indiferent de regimul de la putere, indiferent din ce partid politic faci parte si indiferent in ce post de conducere te gasesti, trebuie sa-l recunosti pe Dumnezeu mai mare ca tine si sa stii ca esti dependent de El in fiecare zi. Afirmatia primarului ca nu se va construi nici o biserica in Bistrita, cat va fi el la conducere, a cazut, deoarece in anul 1992 de ziua Floriilor, se inaugura biserica “Sfanta Treime”, de data aceasta nu pe strada Closca, ci intr-o zona centrala a orasului , langa Piata Decebal,pe str, Trandafirilor nr. 45 . Dumnezeu dorea acest lucru pentru unitatea ce trebuie sa existe intre credinciosii Lui. Afirmatiile lui Nicolae Ceausescu care striga in gura mare" cand va face plopul pere si rachita micsunele" s-a dovedit a fi tot atat de usor de crezut ca si in cazul primarului. A cazut regimul dar a cazut si el........ Acestea sunt marturii personale. Biserica Penticostala " SFANTA TREIME " nu este raspunzatoare de cele scrise mai sus. 2006 Bistrita - Petru Sigartau

Prezentare

08
Mar 2020
Simona Rauca
29
Dec 2017
Alina Panesiu
07
Mai 2017
26
Mar 2016
Pastor Brie Ioan -- Cantare : Grupul GENES Cluj